Mărturie a vechimii şi persistenţei poporului român în centrul Transilvaniei, oraşul Cluj-Napoca se prezintă astăzi ca o veritabilă capitală culturală de nivel european. Important centru istoric si universitar, Clujul reuşeşte să îmbine armonios moştenirea seculară şi agitaţia contemporană. Iar ceea ce atrage în mod deosebit este aerul medieval, frumuseţea arhitectonică a construcţiilor, dar şi cea a sufletului locuitorilor săi.
În Antichitate, pe teritoriul de astăzi al oraşului se găsea “una dintre cele mai însemnate localități din Dacia”. Aceasta purta numele “Napuca”şi a fost atestată documentar pentru prima dată de geograful grec Claudiu Ptolomeu.
Iniţial un simplu vicus, apoi aşezare urbană, localitatea este ridicată ulterior la rangul de colonie, ca privilegiu acordat de administraţia romană în Dacia.
Epoca medievală a însemnat pentru Cluj o nouă denumire (Castrum Clus), perioada sosirii numeroaselor grupuri de colonişti saşi şi dobândirea dreptului de oraş liber în 1405, dar mai ales modernizarea oraşului, prosperitate şi nivel ridicat de trai. Toate acestea au contribuit la dobândirea supranumelui de “oraşul comoară”.
Mai târziu, după compromisul austro-ungar din 1867, Clujul era al doilea oraş ca mărime din Regatul Ungariei, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.
Perioada interbelică împreună cu cele două războaie mondiale a rezervat Clujului un destin destul de zbuciumat, el aparţinând succesiv Regatului României şi coroanei maghiare. În anul 1947 a intrat din nou în componenţa României, regimul comunist schimbându-i numele în Cluj-Napoca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu